{"id":1697,"date":"2022-09-04T18:56:15","date_gmt":"2022-09-04T18:56:15","guid":{"rendered":"https:\/\/ar-ne.org\/?p=1697"},"modified":"2022-09-05T00:40:44","modified_gmt":"2022-09-05T00:40:44","slug":"hunedoara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ar-ne.org\/ro\/hunedoara","title":{"rendered":"Hunedoara"},"content":{"rendered":"<p><img decoding=\"async\" class=\"lazyload alignleft wp-image-1702\" src=\"https:\/\/ar-ne.org\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/hunedoara-1.jpg\" data-orig-src=\"https:\/\/ar-ne.org\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/hunedoara-1.jpg\" alt=\"\" width=\"400\" height=\"257\" srcset=\"data:image\/svg+xml,%3Csvg%20xmlns%3D%27http%3A%2F%2Fwww.w3.org%2F2000%2Fsvg%27%20width%3D%27400%27%20height%3D%27257%27%20viewBox%3D%270%200%20400%20257%27%3E%3Crect%20width%3D%27400%27%20height%3D%27257%27%20fill-opacity%3D%220%22%2F%3E%3C%2Fsvg%3E\" data-srcset=\"https:\/\/ar-ne.org\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/hunedoara-1-200x128.jpg 200w, https:\/\/ar-ne.org\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/hunedoara-1-300x193.jpg 300w, https:\/\/ar-ne.org\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/hunedoara-1-400x257.jpg 400w, https:\/\/ar-ne.org\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/hunedoara-1-460x295.jpg 460w, https:\/\/ar-ne.org\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/hunedoara-1-600x385.jpg 600w, https:\/\/ar-ne.org\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/hunedoara-1.jpg 623w\" data-sizes=\"auto\" data-orig-sizes=\"(max-width: 400px) 100vw, 400px\" \/><\/p>\n<p>Sa \u00eent\u00e2mplat \u00een 30 august 1265: Prima men\u021biune documentar\u0103 a Hunedoarei, sub numele de Hungnod, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu arhidiaconatul de Hunedoara, o structur\u0103 ecleziastic\u0103, subordonat\u0103 episcopiei Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia. Localitatea a fost men\u021bionat\u0103 documentar pentru prima dat\u0103 \u00een 30 august 1265, iar \u00een 1276 a fost amintit din nou. Ca ora\u015f, men\u0163ionarea documentar\u0103 dateaz\u0103 din 1415. De\u015fi este sediu al cet\u0103\u0163ii princiare, localitatea nu se dezvolt\u0103 semnificativ \u00een perioada medieval\u0103. \u00centre secolele al XVII-lea \u0219i al XVIII-lea sa dezvoltat intens ca centru siderurgic. \u00cen 1884 este pus \u00een func\u021biune primul furnal al \u201eUzinei de fier\u201d. Dezvoltarea localit\u0103\u0163ii va fi str\u00e2ns legat\u0103 de evolu\u0163ia combinatului siderurgic.A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968, \u00een subordinea administrativ\u0103 localit\u0103\u0163i Bo\u015f, Gro\u015f, H\u0103\u015fdat, Pe\u015fti\u015fu Mare \u015fi R\u0103c\u0103\u015ftia. Arheologii au descoperit at\u00e2t \u00een vatra ora\u0219ului c\u00e2t \u0219i \u00een satele din \u00eemprejurimi de unde s\u0103 trage s\u0103 fie, urme de locuire, dat\u00e2nd din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul S\u00e2npetrului d\u0103inuiesc \u00eentr-o deplin\u0103 succesiune urme materiale din epoca bronzului \u0219i a fierului. Au fost g\u0103site pe terasele din jurul cet\u0103\u021bii, \u00eentr-un depozit, mai mult de o ton\u0103 de lupe mari de fier \u0219i un atelier metalurgic comport\u00e2nd opt cuptoare din vremea daco-ge\u021bilor. \u00cen actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, cunoscute sub denumirea \u201ede tip Hunedoara\u201d, precum \u0219i monede romane de tip republican sau imperial cuprinz\u00e2nd o perioad\u0103 de timp \u00eendelungat\u0103 (183 \u00ee.Hr.-sec. III. d.Hr.) ceea ce ce dovede\u0219te puternic contact economic \u0219i nu numai, \u00eentre dou\u0103 civiliza\u021bii, una a Romei \u0219i alta pl\u0103m\u0103dit\u0103 de daco-ge\u021bI. \u00cen urma cuceririi Daciei de c\u0103tre Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras aten\u021bia lumii romane prin bog\u0103\u021biile sale, \u00een special fierul. Acest fapt este ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o villa rustica, pe dealul S\u00e2npetru era un castru roman in care se instaleaza un post de paza a Legiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit l\u00e2ng\u0103 Castelul Huniazilor \u0219i l\u00e2ng\u0103 gar\u0103. De asemenea, vestigii din aceast\u0103 epoc\u0103 exist\u0103 \u0219i \u00een satele Cinci\u0219-Cerna, Pesti\u0219u Mare unde era un vicus (sat roman), M\u0103ner\u0103u, Nandru, Ghelari etc.Documentele ungare plaseaz\u0103 Hunedoara printre cele mai vechi ora\u0219e din Transilvania. Istoria a\u0219ez\u0103rii \u00ee\u0219i are originea mult mai vechi, zona fiind locuit\u0103 \u00eenc\u0103 din perioada Neoliticului, cu aproape 4.000 de ani \u00een urm\u0103, potrivit m\u0103rturiilor arheologice.\u00cen anul 1278, Hunedoara este men\u021bionat\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu lista decim\u0103 papal\u0103, localitatea fiind considerat\u0103, al\u0103turi de Deva, Ha\u021beg \u0219i S\u00e2nt\u0103m\u0103ria-Orlea, printre cele mai importante a\u0219ez\u0103ri din arhidiaconatul de Hunedoara. \u00cen aceea vreme, comitatul Hunedoarei a fost o unitate administrativ\u0103 cuprins\u0103 \u00een Voievodatului Transilvaniei, parte a Regatului Ungariei. A\u0219adar, documentele plaseaz\u0103 Hunedoara printre cele mai vechi localit\u0103\u021bi din Transilvania.\u00cen 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg d\u0103ruie\u0219te \u0219i \u00eennobileaz\u0103 pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu, fiul lui \u0218orb. \u00cen acela\u0219i document pomene\u0219te \u0219i pe al\u021bi membrii ai familiilor ca st\u0103p\u00e2nitori ai cet\u0103\u021bii \u0219i domeniului regal Hunedoara. Este vorba de Magos (\u00een maghiara \u00cenalt \u0219i Rados, fra\u021bii\u2026 \u0219i Ioan, fiul lui Voicu. Din acest moment, cetatea Hunedoara cunoa\u0219te o nou\u0103 etap\u0103 a dezvolt\u0103rii sale. Iancu a amenajat cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor \u0219i sala dietei \u00een stil neogotic \u00eenfrumuse\u021bat de logiile exterioare ale acestei s\u0103li.De asemenea, sa construit aripa \u0219i turnul \u201ene boisa\u201d(nu te teme), un eventual loc de refugiu \u00een caz de primejdie.Dup\u0103 moartea lui Ioan de Hunedoara la 11 august 1456 la Zemun, l\u00e2ng\u0103 Belgrad, \u00een Ungaria au loc lupte interne pentru tron \u00een care sunt implica\u021bi \u0219i succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103 fiului lui Ioan, Matia Corvinul, care devine rege al Regatului Maghiar. \u00cen acest r\u0103stimp, so\u021bia lui Ioan, Elisabeta, \u0219i fiul lor Matia vor continua lucr\u0103rile de modernizare; \u00een aripa Matia, se picteaz\u0103 fresca mural\u0103 ce sugereaz\u0103 originea rom\u00e2neasc\u0103 a lui Ioan. Secolul al XVII-lea marcheaz\u0103 noi lucr\u0103ri la castel legat \u00een mare parte de numele principelui Gabrie. l Bethlen. A fost construit\u0103 aripa Bethlen (1622) a\u0219a cum o demonstreaz\u0103 \u0219i o inscrip\u021bie descoperit\u0103 pe ancadramentul unei ferestre.\u00cen timpul Corvine\u0219tilor, Hunedoara devine t\u00e2rg (oppidum) al fierului, metal pe care p\u0103durenii \u00eel valorific\u0103 pentru alte produse, av\u00e2nd valoare de moned\u0103. Avantajul economic din aceast\u0103 epoc\u0103 al domeniului \u0219i ora\u0219ului Hunedoara se va men\u021bine \u0219i \u00een secolele urm\u0103toare. Ora\u0219ul va ajunge \u00een secolul XVII la o stare prosper\u0103, locuitorii s\u0103i fiind scuti\u021bi de d\u0103ri fa\u021b\u0103 de stat. Locuitorii au beneficiat de privilegii \u00eenc\u0103 din vremea regelui Matia Corvinul, care \u00een 1480 \u00eei scute\u0219te pe hunedoreni de plat\u0103 oric\u0103ror d\u0103ri, scutiri care se p\u0103streaz\u0103 \u0219i \u00een secolele urm\u0103toare. Ca urmare cre\u0219te num\u0103rul locuitorilor care \u00eentre 784 \u00een 1512 \u0219i 896 \u00een secolul al XVII.Dup\u0103 moartea lui Matia Corvin, Hunedoara intr\u0103 \u00een st\u0103p\u00e2nirea fiului acestuia, Ioan Corvin, care se stinge de t\u00e2n\u0103r. So\u021bia sa Beatrice de Frangepan, se va rec\u0103s\u0103tori cu Georg de Hohenzolern, marchiz de Brandenburg \u00een 1509. Georg de Brandenburg nu se va stabili \u00een Hunedoara. El va numi un castelan cu drept de reprezentare, pe Gheorghe Stolcz. \u00cen 1514, a izbucnit r\u0103scoala \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 condus\u0103 de Gheorghe Doja. Cu acest prilej, mul\u021bi \u021b\u0103rani de pe domeniul Hunedoarei au fost \u00eenchi\u0219i \u00een cetate drept pedeaps\u0103. Cu sprijinul nobilimii, Ioan Zapolya a \u00een\u0103bu\u0219it r\u0103scoala.Sf\u00e2r\u0219itul sec. XVIII, precum \u0219i secolele XIX \u0219i XX, marchez\u0103 probleme noi, legat de con\u0219tiin\u021ba de neam, de spiritualitate. Aici sa dezvoltat o spiritualitate rom\u00e2neasc\u0103 autentic\u0103. \u00cen multe biserici sau m\u0103n\u0103stiri ortodoxe ca cele de la Cinci\u0219-Cerna, Plosca, Prislop, N\u0103d\u0103\u0219tie, M\u0103ner\u0103u, Zla\u0219ti \u0219i altele au fost \u0219coli de dasc\u0103li, numeroase cnezi romani \u00eendeplinind func\u021bia de preo\u021bi \u0219i dieci. Din p\u0103cate nu cunoa\u0219tem cu exactitate vechimea acestor loca\u0219e de lumin\u0103.Dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, conform concep\u021biei vremii, industria hunedorean\u0103 a cunoscut\u0103 o dezvoltare f\u0103r\u0103 precedent. \u00cen preajma revolu\u021biei din 1989, \u00een Hunedoara, se produceau peste 3 mil. tone de o\u021bel, peste 2 mil. tone cocs metalurgic, \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte, tricotaje etc. Aceasta dezvoltare a atras for\u021b\u0103 de munc\u0103. Popula\u021bia ora\u0219ului a ajuns la un maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare sa dezvoltat spa\u021biul de locuit, \u0219i s-au construit noi a\u0219ez\u0103minte de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, s\u0103n\u0103tate sau cultur\u0103. S-au construit 12 \u0219coli generale, 5 licee, un spital modern, un institut de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior, dou\u0103 stadioane, o sal\u0103 de sport, piscin\u0103, iar dup\u0103 1989 sa construit o popic\u0103rie modern\u0103, capabil\u0103 s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 mari concursuri interna\u021bionale. Conducerea supracentralizat\u0103, ineficien\u021ba cronic\u0103 \u0219i sugrumarea oric\u0103rei urme de liber\u0103 \u00een ini\u021biativ\u0103 au provocat \u00een principiu din anii &#039;80 degradarea economiei. Din cauza s\u0103r\u0103ciei tot mai accentuate, a lipsei de libertate \u0219i a opresiunii s-au creat tensiuni sociale \u0219i nemul\u021bumiri ce au explodat \u00een decembrie 1989.\u00cen jurul anului 1870, este ales primar al ora\u0219ului Hunedoara George D\u0103nil\u0103. \u201e\u00cen acea perioad\u0103, Hunedoara se num\u0103r\u0103 printre ora\u0219ele cu o popula\u021bie majoritar rom\u00e2neasc\u0103, conform recens\u0103m\u00e2ntului din anii 1869 \u2013 1870, al\u0103turi de Bra\u0219ov, Abrud, Sebe\u0219, Alba Iulia, Or\u0103\u0219tie, Ocna Sibiului \u0219i Ha\u021beg. Dintre ora\u0219ele enumerate mai sus, singurele localit\u0103\u021bi urbane cu conducerea rom\u00e2neasc\u0103 sunt Hunedoara \u0219i Ha\u021begul\u201d (Ioachim Laz\u0103r). Documentele p\u0103strate la Direc\u021bia Jude\u021bean\u0103 a Arhivelor Statului arat\u0103 c\u0103 primarul George D\u0103nil\u0103 sa implicat cam \u00een toate problemele care priveau via\u021ba localit\u0103\u021bii pe care o conduce \u0219i nu numai at\u00e2t. \u00cen timpul r\u0103zboiului de independent\u0103, de la Hunedoara au fost trimi\u0219i bani pentru osta\u0219ii rom\u00e2ni r\u0103ni\u021bi pe front. Tot \u00een aceast\u0103 stare, primarul George D\u0103nil\u0103 a dezvoltat zona industrial\u0103 a ora\u0219ului construind Uzinele de Fier. George D\u0103nil\u0103, om cu studii avoc\u0103\u021be\u0219ti, era preocupat de cultur\u0103, fiind un membru de vaz\u0103 al filialei locale Deva a asocia\u021biei ASTRA. \u00cen vremea lui, Castelul Corvinilor a fost restaurat integral. Personalitatea marcant\u0103 a primarului George D\u0103nil\u0103 \u00eel plaseaz\u0103 cu cinste \u00een ctitoriile Europei Mari. El a fost decorat Cavaler al Ordinului Franz Joseph I pentru excelen\u021ba sa. Primarul George D\u0103nil\u0103 era un lupt\u0103tor pentru unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia, iar demersurile sale erau \u00een strict\u0103 concordan\u021b\u0103 cu legile acelor vremuri. A condus urbea timp de peste patru decenii, p\u00e2n\u0103 la moartea sa, \u00een anul 1912.Castelul Corvinilor este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectur\u0103 gotic\u0103 din Rom\u00e2nia, fiind considerat totodat\u0103 unul dintre cele mai frumoase castele din lume, inclusiv includ \u00een Top. 10 destina\u021bii de basm din Europa.Castelul a fost ridicat \u00een secolul al XV-lea, de Ioan de Hunedoara, care se transform\u0103 radical o cetate de piatr\u0103 datat\u0103 \u00een secolul al XIV-lea. Construc\u021bia a cunoscut \u00een urm\u0103toarele transform\u0103ri, servind de-a lungul timpului drept punct strategic, re\u0219edin\u021b\u0103 nobiliar\u0103 \u0219i centru administrativ al domeniului.Cele mai semnificative construc\u021bii ale Castelului sunt: Palatul gotic ce cuprinde Sala Cavalerilor \u0219i Sala Dietei, Turnul Buzdugan, Capela, Loggia. Matia, Galeria \u0219i Turnul Nje Boisia.\u00cen curtea castelului, al\u0103turi de capel\u0103, se afl\u0103 o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 ad\u00e2nc\u0103 de 28 de metri. Conform legendei, aceasta ar fi fost s\u0103pat\u0103 de trei prizonieri turci, care li sa promis libertatea dac\u0103 vor g\u0103si ap\u0103. La finalizarea lucr\u0103rilor, prizonierii au fost executa\u021bi, unul scris pe marginea f\u00e2nt\u00e2nii cuvintele: Ap\u0103 ai, inim\u0103 nu ai.\u00cen timp, dup\u0103 ce a fost folosit \u00een mai multe scopuri, Castelul a fost restaurant, ambientat \u0219i deschis spre vizitare. jum\u0103tate a secolului XX \u0219i mai ales dup\u0103 1989, aici s-au filmat mai multe produc\u021bii cinematografice (filme artistice, documentare \u0219i clipuri publicitare). Actori celebri, precum Nicolas Cage, Ben Kingsley, Michael Madsen, Aaron Eckhart sau Jeffrey Dean Morgan au filmat aici.<\/p>\n<p>Sursa: Nicolae Uszkai <a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/ARNEFB\/posts\/pfbid02k6wJZwYagFtpLmc6r3F63CobSNs47Y3KPSr2PE9VDHhRaHV9pLnkG5xA8garMasUl\">https:\/\/www.facebook.com\/ARNEFB\/posts\/pfbid02k6wJZwYagFtpLmc6r3F63CobSNs47Y3KPSr2PE9VDHhRaHV9pLnkG5xA8garMasUl<\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>S-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 30 august 1265: Prima men\u0163iune documentar\u0103 a Hunedoarei, sub numele de Hungnod,\u00een leg\u0103tur\u0103 cu arhidiaconatul de Hunedoara, o structur\u0103 ecleziastic\u0103, subordonat\u0103 episcopiei Transilvaniei, cu sediul la Alba Iulia. Localitatea a fost men\u0163ionat\u0103 documentar pentru prima dat\u0103 \u00een 30 august 1265, iar \u00een 1276 a fost amintit din nou. Ca ora\u015f, men\u0163ionarea documentar\u0103 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1699,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[41],"tags":[],"class_list":["post-1697","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-news"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ar-ne.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1697","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ar-ne.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ar-ne.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ar-ne.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ar-ne.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1697"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/ar-ne.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1697\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1790,"href":"https:\/\/ar-ne.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1697\/revisions\/1790"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ar-ne.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1699"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ar-ne.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1697"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ar-ne.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1697"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ar-ne.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1697"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}